Specii europene fagul, gorunul, carpenul, alunul. Subarboretul este format din mărul pădureţ, păducelul, cornul, sorbul, teiul.
Specii eurasiatice – plopul alb, plopul negru, sălcii. Din familia Graminee se întâlnesc specii ale genurilor Bromus, Poa, Festuca.
Elementul mediteraneean cuprinde specii mezoxerofile şi xerofile:
mojdreanul, cărpiniţa, cruşinul, cerul, gârniţa, gorunul, castanul, frasinul, smochinul, magnolia.
Elementul pontic este slab reprezentat în zonă prin: arţarul tătărăsc, porumbarul.
Endemismele sunt considerate plantele ale căror areale sunt cuprinse în întregime zonei sau o depăşesc în zonele învecinate.
Unele dintre speciile considerate endemice sunt răspândite şi în alte spaţii geografice din sudul Europei (smochinul, magnolia, castanul dulce, scumpia şi mojdreanul).
Unele specii sunt locale ca Stipa danubialis la Porţile de Fier, Dianthus pallens (garofiţa sălbatică), Pinus nigra banatica, Padus mahaleb (vişinul turcesc), brânduşa galbenă (Crocus moesiacus).
Pădurea se impune în peisaj prin întrepătrunderea elementelor continentale cu cele termofile sudice.
Pe versantul abrupt de pe malul stâng al Cernei şi pe versantul estic al văii Slătinicului sunt instalate sibleacurile formate din cărpiniţă (Carpinus orientalis), mojdreanul (Fraxinus ornus) şi scumpie (Cotinus coggygria) pe soluri slab evoluate şi puternic scheletice.
Sibleacul dezvoltat pe litosoluri şi soluri brune puternic scheletice, excesiv drenate, au un facies bogat în elemente termofile pe Dealul Moşului şi pe Dealul Alion: Quercus pubescens (stejarul pufos), Quercus virgiliana, teiul argintiu (Tilia tomentosa) şi liliacul (Syringa vulgaris). Pe versanţii sudici ai Dealului Moşului şi Alion apare nucul (Juglanus regia) şi păduri de salcâm în amestec cu alte foioase.
În locul pădurilor defrişate se instalează tufişuri termofile de sibleac şi pajişti cu păiuş de livezi, bărboasă şi obsigă.
Fauna e caracterizată printr-o mare diversitate de specii : căpriorul, mistreţul, lupul, vulpea, dihorul şi nevăstuica. Pe solul umed al pădurii se întâlnesc brotăcelul, guşterul, şopârla, şarpele Coheber jugularis caspius, vipera cu corn şi broasca ţestoasă de uscat.
Principalele specii de păsări din depresiunea Orşovei sunt gaiţa de pădure, coţofana, cioara, mierla, piţigoiul, vrabia, ciocănitoarea, uliul găinilor, cucuveaua şi buha. În sezonul rece, golful Cerna adăposteşte lişiţe, raţe sălbatice, câteva exemplare de cormorani şi câteva lebede.
Fauna acvatică a suferit modificări după construirea barajului de la Porţile de Fier. Ihtiofauna cuprinde următoarele categorii:
- peşti migratori anadromi – morunul, cega.
- peşti reofili, care cresc şi se reproduc în Cerna: cleanul, mreana.
- peşti semimigratori – somnul, crapul, plătica, babuşca, şalăul, ştiuca, obletele.
- peşti stagnofili – bibanul soare, carasul, roşioara, ţiparul, linul.
Solurile caracteristice depresiunii Orşova sunt influenţate de litologie, relief, climă, vegetaţie:
- solurile aluviale prezintă fenomene de înmlăştinire, fiind puţin utilizate agricol (litosoluri, erodisoluri)
- cambisolurile sunt reprezentate prin soluri brune eubazice, mezobazice, fiind asociate cu solurile semigleice argiloase
- solurile argiloiluviale sunt brune podzolite, folosite în special pentru păşuni şi pomicultură
- argiluvisolurile includ soluri vechi, dezvoltate în condiţii de drenaj natural bun sau moderat